Teodor Negară – Tăticul meu e la război


E liniște în codru verde și în satul meu.
Dar tata nu-i de multă vreme și-l aștept mereu.
Tăticul meu e la război de când eram de-un an sau doi
Și nu mai vine înapoi, tăticul meu.
Tăticul meu e la război de când eram de-un an sau doi
Și nu mai vine înapoi, tăticul meu.

Și mama plânge în năframă de atunci mereu.
Și din durerea ei de mamă, am crescut și eu.
Când ar și seamăn pe ogor, când aripile cresc în zbor.
Îmi arde inima de dor, tăticul meu.

Să vină tata și să vadă câte am făcut.
Pământul întreg ni-i o livadă, cum nu s-a știut.
Să vadă strugurii din vii și acest cânt de ciocârlii,
Și jocul acesta de copii, tăticul meu.

E liniște și atâta soare pe meleagu’ntreg.
Și satul a crescut mai mare, dar eu tot îl aștept.
Tăticule, pe care drum? De gloanțe multe și de fum,
Mai rătăcești până acum, tăticule!
Tăticule, undea ai rămas? Pe drum de gloanțe la popas,
De nu mai vii nici până azi, tăticule!

Advertisements

About Cantece Populare

dosca.sergiu@gmail.com
This entry was posted in Folk and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s