Cântă cucul jos în luncă,
Toată lumea îl ascultă.
Numai eu nu vreau s-ascult
Că de tine vreau să uit.
De-atâta amar și chin –
Nici în crâng nu pot să vin.

Crângușoru-i trist și gol.
Îi dă vântul rotocol.
Cuculețul cântă-n seară,
Nu mai plânge surioară!
C-așa e dat omului –
Supărarea dorului.

Cucule, doar omul știe,
Ce-i durere și mânie?
Doar nu-i singur pe pământ,
Ca o frunzișoară-n vânt.
O ieși el, soarele,
De-o usca lacrimile.
Doar nu-i singur pe pământ,
Ca o frunzișoară-n vânt.
O ieși el, soarele,
De-o usca lacrimile.