Surorile Osoianu – Voinicul și cerbul (colindă)


Ci, lerule, pe vale, pe deal, pe-un picior de munte,
Lerule, coboară-mi, coboară.
Ci, lerule, coboară, coboară cerbu-n trestioară,
Lerule, unde-i cerb coboară.

Ci, lerule, ce le vezi în veghe unde apa curge.
Lerule c-acolo iarba creşte.
Ci, lerule-n patru se-mpleteşte-n cinci găităneşte.
Lerule, c-acol’ cerb se paşte.

Ci, lerule, şi se fericeşte, ferice de elu.
Lerule, voincu Ionu.
Ci, lerule, pe-acolo trecea, măi,
Pe cerb mi-l zărea, măi.
Lerule, mai bine-i părea.

Ci, lerule acasă pleca, măi,
C-arcu-şi încorda măi,
Lerule, c-arcu şi-o săgeată,
Lerule c-arcu şi-o săgeată.

Ci, lerule, urma când lua,
Măi, urma cerbului, măi,
Lerule, tot din sat în sat.

Ci lerule şi din vad în vadu,
Şi din brad în bradu.
Lerule, şi din fag în fag.

Ci, lerule, şi din tei în teiu,
În trei colţi de mare,
Lerule, subt o raz’ de soare.

Ci, lerule, subt un muntenelu,
Sus frunza-i crestată,
Lerule, jos umbra-i rotată.

Ci, lerule, sus frunza-i tufoasă,
Jos îi umbra groasă,
Lerule, c-acol’ cerb şi deal.

Ci, lerule, c-amiaza-şi făcea, măi,
Din ochi îl chilea, măi.
Din urechi zbătea, măi,
Trupu-şi apăra, măi.

Ci, lerule, trupu-şi apăra, măi, voinicu Ionu,
Lerule, pe-acolo trecea.
Ci, lerule, pe cerb mi-l zărea, măi,
În genunchi-genunchea, măi.
Lerule, la ochi mi-l lua.

Ci, lerule, bine mi-l ochea,măi
Tot în spata dreaptă,
Jos l-a treia coastă,
Ceasul ce-l păliră
Cerbu-n sus săriră,
Din gură răcniră,
Lerule, din gură răcniră.

Ci, lerule, săgeată-nţirlată,
Vedea-te-aş crăpată,
Lerule, tu, ce n-ai venit?

Ci, lerule, tunând, fulgerându,
Şi de veste dându.
Lerule, să mă străjuiesc.

Ci, lerule, ca să mă păzescu voinicu Ion,
Lerule, când îl auzeam, măi,
Lerule, brâul dezlegam, măi,
Lerule, la cerb mi-alergam, măi,
Lerule, frumos mi-l legam, măi,
Lerule, cruciş–curmeziş, măi,
Lerule cu stânga strângeam, măi,
Lerule, cu dreapta mânam, măi.

Ci, lerule, supăraţi de soare din cel muntenelu
Lerule din trei colţi de mare.
Ci, lerule, tot din tei în teiu şi din fag în fagu.
Şi din brad în bradu şi din sat în sat.
Coborâi la vale spre soare-răsare,
Cine mi-l vedeau, măi,
Toţi mi-l fericeau, măi,
Lerule, toţi mi-l fericeau.
Lerule, toţi mi-l fericeau, măi.

About Cantece Populare

dosca.sergiu@gmail.com
This entry was posted in Colinde, Surorile Osoianu and tagged , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.