Vreau şi eu ceva să zic –
Despre floarea din Sadîc, măi!
Care atunci a răsărit,
Când taman ne-a trebuit.
Ne mai trebuie şi azi –
De ni-i bine sau necaz, măi!
Care atunci a răsărit,
Când taman ne-a trebuit.
Ne mai trebuie şi azi –
De ni-i bine sau necaz, măi!
Hai, hai! Frumuseţea va trăi –
Cât Sulac s-a auzi!
Cât Sulac va răsuna –
Va trăi şi dragostea, măi!
Nici plecat şi nici fudul,
Nici flămând şi nici sătul, măi!
Nici bogat şi nici sărac,
Aşa a trăit Sulac.
Ca şi lilacul rupt,
Şi-l găseşti crescut mai mult, măi!
Nici bogat şi nici sărac,
Aşa a trăit Sulac.
Ca şi lilacul rupt,
Şi-l găseşti crescut mai mult, măi!
Hai, hai! Frumuseţea va trăi –
Cât Sulac s-a auzi!
Cât Sulac va răsuna –
Va trăi şi dragostea, măi!
Hai să bem omule, hai!
Din izvorul “Nicolae”!
Hai lume să ne-ncălzim,
La focul pe care-l ştim.
La focul care ni-i drag –
La cântecul lui “Sulac”, măi!
Vin la el surori şi fraţi,
De-al său cântec însetaţi!
La izvorul lui venim,
Setea să ne-o potolim, măi!
Hai, hai! Frumuseţea va trăi –
Cât Sulac s-a auzi!
Cât Sulac va răsuna –
Va trăi şi dragostea, măi!
Hai, hai! Frumuseţea va trăi –
Cât Sulac s-a auzi!
Cât Sulac va răsuna –
Va trăi şi dragostea, măi!
Pingback: Nicolae Sulac – Cântecul și omenia | Cântece populare