Trandafir, crenguță verde,
Ionel, sprâncene negre.
Cine ți-o pus ție nume?
Să n-aibă noroc pe lume.

Refren:
Că eu când aud Ion!
Mă usuc, bade, de dor!

Și auzii pe-o vecinică,
Cume te strigă ”Ionică”!
Taman măturam pe afară.
Și am dat la poartă năvală.

Refren:
Să văd, bade, cine te strigă?
Iară inima îmi strică!

Nu am sare și alinare.
Strig: ”Ioane!” în gura mare!
Fiindcă ți-am făcut cărare.
Busuioc și sămâioară.
Ți-am sămănat numele,
Prin toate grădinile.