Bine mai eram odată,
Când eram tânără fată,
Când aveam mamă şi tată.
Mă duceam în sat cu dor
De dragul părinţilor,
De dragul părinţilor, măi!
Ajungeam pe la chindie
Şi-i găseam prăşind în vie,
Îi găseam prăşind în vie!
De era toamnă ploioasă,
De era iarnă geroasă,
Îi găseam mai mult prin casă!
Când portiţa scârţăia,
Inima le tresărea,
Inima le tresărea, măi!
Dădeau fuga la fereastră,
Iaca vine fata noastră!
Iaca vine fata noastră!
Ne-aşezam toţi lângă sobă,
Nu ne săturam de vorbă,
Nu ne săturam de vorbă!
Da-ntro zi când am venit,
Mamă, tată n-am găsit,
Mamă, tată n-am găsit, măi!
Nici prin casă, nici prin vie,
Ograda era pustie,
Ograda era pustie!
M-aşezai încet pe prag,
Lacrimi îmi curgeau şirag,
Lacrimi îmi curgeau şirag.
Priveam vişinu-nflorit,
De mâna tatei sădit,
De mâna tatei sădit.
Stratul cel cu floricele,
Pus de mâna mamei mele,
Pus de mâna mamei mele!
Şi o lacrimă de dor,
Nu s-a uscat până-n zori,
Nu s-a uscat până-n zori!
Pingback: Maria Iliuț – Din Suceava-n Rădăuți | Cântece populare