Merg prin sat lumea mă-ntreabă,
Ce mai faci Coliță, dragă?
Ce mai faci, cum mai trăiești?
Ce gânduri mai zămislești?

Ce drumuri călătorești?
Dar de ce îmbătrânești?
Ce drumuri călătorești?
Dar de ce îmbătrânești?

Refren:
Câmpu-i verde, iarba-i multă,
Vine toamna, mi-o usucă.

Și-am zis verde sălcioară.
Multe gânduri mă-mpresoară.
Gânduri vechi, gânduri mai noi!
De necazuri și nevoi!

Gânduri vechi îs mai ușoare –
Gânduri noi îs mai amare!
Gânduri vechi mă-ntineresc!
Gânduri noi mă-mbătrânesc!

Refren:
Câmpu-i verde, iarba-i multă,
Vine toamna, mi-o usucă.

De-aș întoarce a vieții roată!
Să mai fiu tânăr o dată!
Să mă sui, să mă cobor!
În dealul pepenilor!

Să mai fiu mândru fecior –
Alintatul mândrelor!
Dar nimica nu pot face!
Roata înapoi nu-ntoarce!

Dar mă uit l’ai mei feciori!
Cum le vine rândul lor.
Primăvara iar sosește!
Altă floare înflorește!